Sări la conţinut

Cum să faceți ca cel mic să vă ajute în casă?

26 septembrie 2019

Timp de 30 de ani, un grup de psihologi a făcut o cercetare despre capacitatea copiilor mici de a fi de foarte mare ajutor în sarcinile casnice.

Au avut ca punct de plecare copiii din familiile din Mexico și Guatemala, care își ajută familia să strângă rufele, să gătească sau să spele vasele. Și ce este uimitor este că fac acest lucru fără să le ceara nimeni și fără să aștepte recompense.

Dar care este secretul lor? Asta au vrut să descopere psihologii și și-au dat seama că orice copil mic, de 3-4 ani, este dornic să ajute la treburile casnice.

Însă dacă doriți ca și copilul dvs. să fie de ajutor în casă și să crească ca un adult responsabil, trebuie să începeți devreme, cât se poate de devreme.

1. Lasați copiii să asiste la cât mai multe treburi casnice

Lasați-i să vă privească când gătiți, când strângeți rufele sau când plimbați câinele. Lasați-i să vă ajute când schimbați un bec, plantați ceva într-un ghiveci sau când faceți patul.

Practic, daca există ceva la care vă doriți să vă ajute mai tărziu, asigurați-vă că cel mic vă este prin preajma când faceți acea treabă.

Din primii ani de viață dați-le copiilor oportunitatea să asiste la treburile casnice pe care le fac adulții. Veți fi surprinși cât de multe pot învăța copiii de 3-4 ani doar observând ce faceți – fără a li se explica sau a li se ține o prelegere.

Această expunere la sarcinile casnice îi va ajuta pe cei mici să vadă că acestea fac parte din activitatea socială. Aceste oportunități sunt momente în care copiii pot fi aproape de membri familiei – momente după care ei tânjesc, mai ales dacă asociază sarcinile casnice cu voia bună.

Aceasta integrare socială, în sânul familiei este foarte importantă pentru dezvoltarea copiilor învățând să lucreze împreună.

2. Gândiți sarcini mici cu importanță mare

Oferiți oportunitatea ca cei mici să vă poată ajuta la sarcina casnica pe care o faceți. Dați-le sarcini potrivite cu îndemânarea lor. De exemplu, să țină o cană de măsurat când gătiți, să mute un scaun când faceți curat sau să șteargă vasele după ce sunt spălate.

Sarcina pe care o dați copilului poate fi mică, dar trebuie să fie importantă și să aducă o contribuție reală în ceea ce faci. Nu trebuie să fie o sarcină inutilă, care nu are nicio legătură cu sarcina reală. De exemplu, să îl rugați să măture după ce ați spălat cu mopul. Astfel, nu se lucrează împreună pentru un scop comun.

Părinții vor ști că cel mic nu a ajutat la sarcina casnică, și curând copilul își va da și el seama. În acest fel copilul își pierde stima de sine și sensul împlinirii că a făcut ceva cu o semnificație reală.

3. Întodeauna lucrați împreună

Cea mai importantă motivație pentru un copil este să fie împreună cu familia sa, lucrând împreună pentru un scop comun.

Această motivație se pierde dacă divizăm sarcinile casnice, iar fiecare lucrează independent, sau dacă dăm copiilor sarcini inutile.

Astfel, de exemplu, dacă strângeți rufele asigurați-vă că toată lumea strânge lucrurile tuturor. Dacă îi puneți pe cei mici să-și strângă doar lucrurile lor, atunci sarcina este fragmentată și fiecare lucrează individual.

4. Nu îi obligați

Sunt persoane care cred că părinții fac o treabă foarte bună controlând copiii și determinandu-i să facă treburi în casă. Însă scopul nu este să-i controlezi, ci să dezvolți aceste inițiative în copil.

Părinții ai căror copii ajuta la treburile gospodărești îi încurajează pe cei mici și le oferă oportunitățile de a participa în sarcinile de care sunt interesați.

Obligând copii să facă ceva, va genera efectul opus – rezistență.

Rugați-i să vă ajute să facă ceva, nu le spuneți că trebuie să facă acel lucru.

5. Schimbați-vă percepția față de copii

De cele mai multe ori noi gândim că cei mici nu vor decât să se joace, în schimb mamele din Guatemala sau Mexic văd în copiii lor de 3-4 ani persoane care vor să ajute.

Toți părinții sunt interesați de binele copiilor lor. Astfel, dacă credeți că cei mici nu vor decât să se joace, atunci cel mai probabil veți găsi un loc pentru ca ei să se joace cât mai departe de locul unde aveți treabă.

Rezultatul este un copil separat de activitățile adulților, care nu va fi aproape pentru a învăța despre sarcinile casnice sau ce înseamnă să lucrezi împreună.

Dar dacă plecați de la premisa că cel mic vrea să vă ajute, însă nu poate înțelege încă ce să facă – atunci veți găsi o cale de a-l implica.

Peste timp ajutorul va crește în complexitate, iar copilul de 2 ani care amesteca compoziția pentru clătite se va transforma într-un copil de 6 ani care poate pregăti micul dejun pentru toată familia și se va simți foarte mândru de el.

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: